 |
| foto: Sarmalele Reci |
Sarmalele Reci i-au adunat în aceeaşi oală pe Adrian Băsescu, Ion
Constantinescu, George Bush BinLaden şi i-au lăsat să fiarbă la foc mic. Ăştia,
cum li-i felul, au început să dea din buric, c-aşa se face în “lumea manelelor”.
Şi asta nu-i doar o lume imaginară. Ăştia se-aseamănă, cam cum ar semăna o
sarma cu alta.
- Ce este rezistenţa sarmalistă?
- E un concept mai larg, e o rezistenţă împotriva tendinţelor care îi fac
pe oameni să uite de adevăratele valori, să decadă în gusturile lor, iar pe de
altă parte este o încercare de a păstra o prospeţime, o atitudine în care nici
nu te iei prea mult în serios, nu pozezi în erou, dar nici nu te laşi dus de
val, nu te laşi manipulat. Artiştii, în general,
au un rol foarte important, şi de multe ori destul de greu de înţeles.
- Puţini conştientizează că ar avea vreun rol. Care ar fi misiunea voastră ?
- Misiunea noastră o putem identifica, descrie, dacă ne
detaşăm puţin de ea. Pentru că eu, în timp ce sînt pe
scenă, nu mă gîndesc la misiunea mea.
- Ar fi obositor. E obositoare rezistenţa ?
- Nu este obositor dacă o faci cu entuziasm. Nu este mai obositor decît dacă
ai merge pe jos într-un peisaj foarte frumos, ore în şir. Îţi place, dar fizic
oboseşti iar sufleteşte eşti cît se
poate de îmbogăţit. Bineînţeles că atunci cînd mă urc pe scenă îmi
propun ceva. Aceste lucruri sînt spontane, aşa cum este arta. Dar dacă nu conştientizezi
măcar înainte şi după că asta faci, atunci eşti, pur şi simplu, un mecanism.
- Ultima piesă vizibilă e Adrian Băsescu. Cum e transpusă aici rezistenţa sarmalistă ?
- Noi avem mai multe registre. Registrul social, vocea cetăţeanului, nu s-a lăsat
influenţată de nici una dintre candidaturi. În toţi cei 12 ani de cînd cîntăm,
am văzut tot felul de schimbări şi de fiecare dată avîntul şi entuziasmul
popular a dat înapoi, căci lucrurile nu erau chiar atît de roze. Adrian Băsescu
este o glumă muzicală şi poetică. Noi am mai vut asemenea exprimări : Nicu
Ceauşescu preşedinte, parafrazat apoi, Adrian Minune Preşedinte, Ilici, Ilici,
uber alles. Oamenii apreciază cînd cineva are curajul să o facă.
- Dacă toţi pot fi reduşi la unul singur, care e numitorul lor comun ?
- Numitorul comun se regăseşte în refren. Oamenilor le place să asculte
lucruri care nu le solicită foarte mult gîndirea. Totul, pînă devine efort. Se
promovează nişte pseudovalori, nişte idealuri false, în care oamenii sînt încurajaţi
să devină nişte consumatori. Ceea ce în Occident se numeşte societatea satisfacţiei
instantanee. Vrei să te simţi bine ? Imediat fast food.
- Sarmalele sînt mai greu de preparat. Dar şi aici se poate ajunge la saţietate,
nu ?
- Da, însă sarmalele se gătesc cu foarte multă migală şi în momentul în care
le mănînci simţi că bucătarul şi-a dat osteneala. Noi ne pregătim să trecem în
noul an cu mare chef de viaţă. Chiar la începutul anului o să profităm că, în
sfîrşit, au trecut toate celelalte sărbători care atrăgeau foarte tare atenţia,
ca să se mai elibereze cîmpul vizual şă să se vadă şi aniversarea noastră. De fapt, istoric vorbind, debutul nostru s-a petrecut
acum 12 ani, în decembrie. Dar acum scena
entertainement-ului este foarte plină, aşa că îl sărbătorim în fiecare an, în
ianuarie. Dar resimţim o saţietate în preajma sărbătorilor.
E o febră nesănătoasă.
- E toxică. Cum sînt afectate sarmalele, foarte des îngurgitate acum ?
- Această supraofertă de ocazii de distracţie e dăunătoare. Iar terenul
muzical se demuzicalizează în aceste momente. Nu mai este atît de importantă
muzica în sine, nu mai este important nici cine cîntă, nici ce cîntă. E distracţie
de dragul distracţiei.
- În 12 ani s-a schimbat ceva ? S-au mai încălzit un pic sarmalele, măcar la focul unui gînd ?
- Sarmalele Reci înseamnă o tensiune continuă între false aşteptări sau aşteptări
călduţe bazate pe o tradiţie incertă, şi o ofertă de a aduce ceva nou tot
timpul. Sarmalele Reci ţin mult tocmai pentru că sînt reci. Dar, într-adevăr,
ne-am dezvoltat, cu siguranţă cîntăm mult mai bine decît la început. E mai multă
forţă sufletească, poate.
- Să vorbim despre emoţie. Mai rar surprinsă la Sarmalele Reci.
- Da, pînă nu demult
eram acuzaţi de misoginism. Că Violeta mult prea tare seamănă cu o femeie-obiect
al plăcerii şi nimic altceva. Totuşi, oamenilor le place această imagine,
pentru că suntem la porţile Orientului şi feminismul nu a avansat chiar aşa de
tare, slavă Domnului, ca în Germania, unde toate cunoştinţele mele de sex
feminin sînt cam frustrate şi mult prea masculine. Îşi cară singure lada de
bere şi nici nu te lasă să le ajuţi.
- Ce-mi e că Violeta
duce găleata la gunoi sau lada de bere?
- La noi, în
România, este firesc ca femeia, din pornirile ei cele mai profunde, să vrea să
gătească sau să se-ngrijească astfel încît să arate frumos. În Occident sînt
multe schimonoseli în acest sens.
- E şi destulă graţie
în textele voastre.
- Mai zi, că-mi
place! Mult timp lumea spunea că suntem o trupă cu versuri bune. Era o vreme cînd
era lucru rar să ai versuri bune, şi a rămas valabil şi pînă astăzi… Dar poezia
nu s-a născut singură. În muzica pop-rock lucrurile se reîntîlnesc.
- Pe scenă sînteţi şi
muzică, şi vers, şi trup, că nu sînteţi lipsiţi…
- Acesta e un amănunt
foarte important. Oamenii se uită foarte mult la imagine astăzi. Imaginea este
chiar peste 50% dintr-un act artistic. Uneori rămîne numai imaginea…
- Mixajul vostru cu
Adian Băsescu arată clar că numai imaginea e de ei.
- Da, o imagine
dinasta înseamnă foarte mult. Exprimă ceea ce s-ar putea descrie pe două
pagini. Un elev care are încă exerciţiul compunerii ar putea analiza această
imagine. Aici albastrul şi portocaliul au format un singur steag şi cele două
chipuri mises en abimes, sînt căzute unu-n altul, astfel încît personajul
rezultat este inexistent, aşa cum sînt şi toate celelalte din cîntecul nostru.
- Ce mare diferenţă este
între personajul existent şi cel inexistent?
- Îi rugăm pe cei
care ar vedea o asemănare cu realitatea să nu se simtă lezaţi în sentimentele
lor patriotice. Dimpotrivă. Îi invităm să facă un pas înapoi şi să-şi pună
întrebări care decurg din aceste sentimente ivite în sufletul lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu